Bunicul imi spunea:
"Raiul nu-i pentru oricine!"
Eu copil fiind, vedeam
cum la poarta Raiului,
se schimba paza cu sezonul.
La fel si sufletele noastre,
cad in livada cea mai de sus a simtirii.
Nu-i niciun vant sa le plimbe.
Doar plutesc ca frunzele pomilor, primavara:
una azi, alta poimaine...
Sa ne rugam azi cu-ndurare,
Da Doamne sa fie peste suflete- toamna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu