Ce ştiţi voi?

Ce ştiţi voi a mă-nţelege?

Abia de mă mai ştiu şi eu,

Abia de mai vorbim în somn

Eu cu mine, eu cu mine- tac.

Ce ştiţi voi ce mi-e durerea?

Abia de-mi amintesc că-i ziuă,

Abia mai stau, îmi sprijin braţul,

Eu de mine, eu de mine- tac.

Ce ştiţi voi ce-i bucuria?

Abia mai pot a o cuprinde,

Abia prin chin o pot atinge,

Eu prin mine, eu prin mine- tac.

Ce ştiţi voi cum e iubirea?

Abia de-i sorb încet amarul,

Abia o port în braţe moartă,

Eu prin tine, eu prin tine- tac.

Ce ştiţi voi cum e iertarea?

Abia de mă mai rabdă Cerul,

Abia greşesc că-ndată şterge

El prin mine, El prin mine- tac.

Ce ştiţi voi ce e greşeala?

Abia gândesc, că nasc păcatul,

Abia prin boală să car crucea

La tot neamul, vouă, neamul- tac.

Ce ştiţi voi cum e lumina?

Abia săracii v-o pot vinde;

Abia de-aţi pune-o într-o plasă...

Vai de mine! Vai de mine! Tac.