Eu m-am nǎscut din râs de ploi;
pǎrinţi, mi-au fost doar norii
şi am crescut sub pomii goi,
muşcând cu dor toţi sorii.
Eu n-am pǎşit pe-acest pǎmant,
absentǎ-am fost tot timpul,
de-aş fi purtat mǎcar în gând
pe Cel ce-mi e Cuvantul.
Eu n-am ştiut de al tau glas,
nici tu de-o mângâiere
şi-aş fi oprit mǎcar un ceas
cu umbra-ţi în tǎcere.
Eu am fost înger rǎtǎcit
de obştea cea cereascǎ ,
şi-n Maica Sfântǎ a voit,
azi, iarǎ sǎ renascǎ…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu