Mă nemulțumesc ploaia,
frigul, vara,
pielea arsă, pielea
înțepată de frig
și mai ales, pielea
înțepată de țânțari.
Mă nemulțumesc oamenii,
cunoștințele,
sinele, ceasul și-nghesuiala
din metrou;
fețele lor tâmpe când se
cred deștepți,
și mai ales deștepții.
Mă nemulțumește timpul
mult prea lung.
Și viața, dar doar
dintr-un motiv:
seamănă mult prea mult cu
moartea:
scurtă și fără-nțeles.
Mă nemulțumesc religiile,
florile-n perfecțiunea lor,
Dumnezeu că e în toate și
toate că sunt vii.
Mă nemulțumește totul
deopotrivă.
Totul... că l-am prefăcut
nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu