Tot îmi ziceai că unu plus unu fac doi.
Mereu tăceam.
Noroc că
dinlăuntru, începuse ploaia.
Ne uitam năluciţi
la stropi, cum înghiţeau tot praful.
Se ridica în
nări- octombrie...
-Priveşte balta
aceea, am zis:
Un strop, plus un
altul, fac un strop mai mare.
Ai tăcut.
Pesemne că şi tu
ai resimţit, cum jumătatea
ta de trup,
se umplea încet de un alt sânge.
se umplea încet de un alt sânge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu