Bilanţ

Se face odată, la un timp,
În colţul camerei anoste,
Să chem un înger în răstimp,
Eu, pui de bogdaproste.

Mă scutur, chip de arlechin,
De măştile pictate,
Să-mi râdă eul cel mai fin,
Din vieţile uitate.

El mă intreabă ce-am făcut,
Eu râd, de-amorul artei
Şi-i zic că am crescut, atât
pân-la piciorul broaştei.